Era trecut de ora 5 dupămasă și aud o voce de pe hol:
"Mama, poți lua o pauză de 5 minute pentru a te juca cu mine?"
Îi răspund că "da", iar reacția nu întârzie să apară.
"Ce mult mă bucur! Ești cea mai bună mamă din lume."
Ei bine, acela a fost un moment de cotitură pentru mine, "a working from home mama" și am avut nevoie de un timp de procesare a celor întâmplate.
Nu e ceva nou și atipic dar din martie anul trecut, am intrat în categoria celor care muncesc cel mai mult de acasă, dar care au și un copil în preajmă. Grădinița a fost mai mult închisă și adaptarea a trebuit să ne fie deviză pentru a supraviețui atât noi, părinții cât și copilul.
Cred că intrăm în categoria celor fericiți pentru că avem un bunic ieșit la pensie care ne ajută mult, însă zilele petrecute acasă, în formula de 3 nu sunt deloc lipsite de provocari, dar și binecuvântări.
Cum gestionăm în mod sănătos munca de acasă în timp ce avem și copil/copii în grijă? Of, atât de mult mi-aș dori ca acest articol să fie de fapt un răspuns la dilemă, dar din pacate nu e. Știți ce se dorește a fi? O recunoaștere a unei realități și poate o invitație în a împărtăși din eșecurile și reușitele noastre ca părinți aflați în această postură. It takes a village to raise a kid deci mai multe contribuții, mai multe șanse de învățare și ajutor.
Cum reusim să ne facem munca foarte bine la serviciu, să rămânem integri legat de job, dar și să oferim copiilor nostri un context sănătos în care să crească și să se dezvolte chiar și în vreme de pandemie (sau poate mai bine spus, MAI ALES în vreme de pandemie)?
Iată câteva idei care pe noi ne-au ajutat :
Ca părinți, am facut planuri legat de task-urile de la muncă și în funcție de urgențele fiecăruia, am încercat să le grupam pe zile pentru a nu ne intersecta foarte mult. Poate azi am eu o zi extrem de importantă și aglomerată la muncă și copilul intră mai mult în responsabilitatea ta. Mâine poate vei avea tu o astfel de zi și mă ocup eu de copil mai mult.
Am repetat foarte des copilului că atunci când suntem la laptop, înseamnă că muncim și chiar dacă suntem acasă (nu la birou), munca e la fel de importantă și trebuie făcută.
Odată la ceva timp luăm pauze și acelea sunt dedicate în exclusivitate copilului.
Încercăm să căutăm câteva persoane care ne pot ajuta în cazuri de urgență. Au fost situații în care ambii părinți eram ocupați cu munca și efectiv nu reușeam să ne ocupăm și de copil.
Muncim uneori de la bunici și asta ne ajută foarte mult pentru că responsabilitatea noastră față de copil scade semnificativ în timpul orelor de serviciu.
Unul dintre părinți își ia concediu atunci când situația o cere.
Aceste idei curg din experiența noastră și îmi dau seama că în unele familii se pot aplica, iar în altele ba. Deloc nu cred că sunt niste reguli pe care dacă le aplici, va fi bine, ci, mai degrabă, sunt niște idei care pe noi ne-au ajutat să supraviețuim perioadei de work from home alături de un copil preșcolar.
Contextul nu e unul ideal, greșim des atât ca părinți, cât și ca angajați, dar e important să învățăm să fim indulgenți cu noi înșine, să ne dorim mai mult, să ne setam niște priorități și să le avem în vedere când luăm decizii.
Încă învăț să jonglez cu toate, încă e nevoie să îmi cer iertare des, încă cer ajutor și cred că într-o măsură mai mare sau mai mică, cam despre asta e și articolul.
Povestea ta care e și ce înveți despre parenting, copii și viață? Cum jonglezi cu munca și parentingul atunci când ambele sunt de acasă ? Dacă ai învățat ceva și crezi că ar fi de folos și pentru alți părinți, nu ezita și împărtășește - suntem în asta împreună!
Laura Dinu face parte din Comunitatea "Mihai Bravu". Lucreaza ca specialist HR și este căsătorită cu Cosmin de 7 ani; împreună, au o fetiță, Eva, de 5 ani.
Imagine: Eva Dinu